Ucraina încetineşte avansul inamicului, eliberează teritorii şi goleşte bugetul de război al Rusiei

Ucraina a afectat grav capacitatea Rusiei de export de petrol în ultima săptămână, în timp ce forţele sale terestre au oprit înaintarea rusă şi au recucerit teritorii ocupate.

Potrivit unei estimări, Ucraina a redus la jumătate ritmul de avans al Rusiei în ultimele trei luni.

În acelaşi timp, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a încheiat acorduri cu mai multe state din Golf pentru a exporta know-how-ul ucrainean în domeniul dronelor, în schimbul sprijinului pentru producţia comună de drone.

„Avem deja acorduri cu Arabia Saudită, EAU şi Qatar. Lucrăm cu Iordania. Suntem în contact cu Kuweit, iar acum şi cu Irak şi Bahrain”, a declarat Zelenski într-un mesaj video de miercuri seara din această săptămână.

„Ei sunt interesaţi de experienţa noastră în combaterea dronelor şi în construirea unui sistem stratificat de apărare împotriva ameninţărilor moderne”, a adăugat el, potrivit Al Jazeera

Ritmul în care Ucraina poate produce drone a fost esenţial pentru succesul său în oprirea avansului rusesc şi recucerirea teritoriilor ocupate, a declarat comandantul-şef Oleksandr Sirski.

„În martie, numărul misiunilor de luptă ale dronelor interceptoare şi numărul ţintelor distruse au crescut cu aproape 55% comparativ cu februarie”, a scris Sirski pe platforma Telegram luni.

Sirski a afirmat anterior că dronele FPV (first-person view), controlate de la distanţă, sunt responsabile pentru 90% din pierderile ruseşti.

Joi, ministrul Apărării, Mihailo Fedorov, a declarat că Ucraina a „crescut sistematic şi achiziţiile de mine inginereşti şi muniţie pentru drone”.

El a adăugat că achiziţiile din primele trei luni ale anului 2026 sunt echivalente cu mai mult de jumătate din totalul achiziţiilor din 2025 şi a prezis că acestea vor fi „semnificativ mai mari” până la sfârşitul anului.

„Muniţia pentru UAV-uri [vehicule aeriene fără pilot] permite lovituri precise asupra infanteriei şi echipamentelor uşoare fără utilizarea muniţiei scumpe de calibru mare. Ele lovesc inamicul acolo unde alte mijloace sunt ineficiente şi economisesc resurse pentru ţinte mai complexe”, a scris Fedorov pe Telegram.

Ucraina a devenit principalul centru european pentru inovaţia în războiul cu drone. Fedorov a spus că a asistat la testarea unei noi generaţii de drone bombardiere capabile să zboare 20 km prin sisteme de război electronic şi să transporte încărcături de zeci de kilograme.

Pe 26 martie, Comandamentul Forţelor de Asalt Aerian ale Ucrainei a raportat că a eliminat un avans rusesc în apropierea graniţei regiunilor Doneţk şi Dnipropetrovsk şi a eliberat satul Berezove.

Sirski a declarat că, deşi Rusia continuă să avanseze per ansamblu, Ucraina a recucerit 470 km² de teritoriu ocupat în acest an, marcând primele câştiguri teritoriale din 2023. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think tank din Washington, a indicat dovezi care susţin eliberarea a cel puţin 334,06 km², dar a menţionat că „metodologia sa conservatoare de cartografiere subestimează avansurile ucrainene”.

ISW a evaluat că ritmul de avans al Rusiei a încetinit cu două treimi în ultimele 18 luni.

Forţele ruse au avansat cu un ritm de 14,9 km² pe zi din octombrie 2024 până în martie 2025, potrivit ISW, comparativ cu 10,66 km² pe zi între 1 martie 2025 şi 1 octombrie şi 5,5 km² pe zi în primele trei luni ale anului 2026.

Presiunea asupra Rusiei din cauza pierderilor tot mai mari a fost subliniată de faptul că guvernatorul regiunii Riazan, Pavel Malkov, a semnat pe 20 martie un decret care obligă companiile cu cel puţin 150 de angajaţi să selecteze între doi şi cinci angajaţi pentru a semna contracte cu armata rusă.

Zelenski a declarat vineri că situaţia de pe front este cea mai bună din ultimele 10 luni.

„Ofensiva pe care o planificau pentru martie a fost dejucată de acţiunile forţelor noastre armate. De aceea, ruşii îşi vor intensifica acum pur si simplu operaţiunile de asalt”, a spus el.

Ucraina loveşte maşinăria de război a Rusiei

Ucraina a început să lovească cele două terminale de export de petrol ale Rusiei de la Marea Baltică, din porturile Ust-Luga şi Primorsk, în noaptea de 20 spre 21 martie, pentru a contracara veniturile suplimentare ale Rusiei generate de creşterea preţurilor la petrol.

În ultima săptămână, Ucraina a continuat să lovească Ust-Luga până la închiderea acestuia miercuri.

Drone ucrainene au lovit Ust-Luga şi Primorsk pe 27 martie. Apoi, postul ucrainean Suspilne a relatat că Ust-Luga a fost lovit din nou duminică. Alte relatări au arătat că Ust-Luga a fost atacat din nou marţi.

Publicaţia rusă de opoziţie Astra a declarat că Ucraina a lovit şi rafinăria Bashneft-Novoil din republica rusă Başkortostan joi.

În aceeaşi zi, companiile petroliere ruse au avertizat cumpărătorii că ar putea declara forţă majoră pentru contractele de livrare din marile porturi de la Marea Baltică.

Ust-Luga şi Primorsk reprezintă aproximativ 60% din capacitatea de export de petrol a Rusiei, potrivit relatărilor. Închiderea unuia dintre ele limitează capacitatea Kremlinului de a genera venituri pentru războiul din Ucraina.

Agenţia Reuters a estimat că Rusia a pierdut aproximativ 40% din capacitatea sa de export de petrol, în timp ce Bloomberg a evaluat pierderea la 43%, menţionând că exporturile au scăzut de la 4,072 milioane la 2,318 milioane de barili pe zi.

Atacurile au pus presiune şi pe aprovizionarea internă cu petrol, potrivit Reuters.

„Blocajul exporturilor de la Ust-Luga pune în pericol procesarea petrolului la patru dintre cele mai mari rafinării din partea europeană a Rusiei — din Kirishi, Iaroslavl, Moscova şi Riazan. În total, acestea procesează aproximativ 55 de milioane de tone de ţiţei pe an (400.000 de barili pe zi), potrivit traderilor”, a relatat Reuters.

Ucraina a lovit direct şi rafinăriile din Kirishi şi Iaroslavl pe 27 martie şi sâmbătă.

Vicepremierul rus Aleksandr Novak a elaborat un proiect de rezoluţie care interzice toate exporturile de benzină rafinată din 1 aprilie până pe 31 iulie, în încercarea de a stabiliza preţurile interne. Rusia a interzis şi în septembrie exporturile de benzină ca răspuns la atacurile ucrainene asupra rafinăriilor.

Ucraina a lovit, de asemenea, producţia de muniţii a Rusiei. Statul Major ucrainean a declarat sâmbătă că a vizat uzina de explozivi Promsintez din regiunea Samara cu drone Flamingo de producţie internă. Potrivit acestuia, Promsintez produce anual 30.000 de tone de explozivi militari. Imagini geolocalizate au arătat explozii şi coloane de fum provenind din uzină.

Într-un mesaj pe Telegram de marţi, şeful Centrului ucrainean pentru combaterea dezinformării, Andrii Kovalenko, a estimat că Rusia a pierdut 45% din capacitatea sa de producţie de rachete în urma acestor lovituri.

Învaţă Rusia şi Iranul unul de la celălalt?

Războaiele din Ucraina şi Iran par să fi generat colaborări şi de partea rusă, nu doar de cea ucraineană.

În ultimele două săptămâni, Rusia a început să-şi extindă atacurile cu drone pe tot parcursul zilei, în loc să le limiteze la timpul nopţii, sugerând că a imitat tacticile Iranului împotriva Statelor Unite şi Israelului.

Rusia a folosit această tactică pentru prima dată pe 24 martie. Miercuri, a lansat 339 de drone asupra Ucrainei peste noapte şi apoi 361 în timpul zilei. Ucraina a doborât peste 90% dintre drone.

ISW a declarat că scopul este „de a produce efecte psihologice asupra civililor, forţându-i constant să se adăpostească şi menţinând ţara într-o stare permanentă de alertă”.

Au existat şi relatări potrivit cărora ruşii îşi transmit tacticile către Iran şi aliaţii săi.

Pe 27 martie, Hezbollah, susţinut de Iran, a folosit o dronă FPV pentru a lovi un tanc israelian în Liban, a relatat Kovalenko — o tactică iniţiată de Ucraina şi ulterior preluată de Rusia.

„Există informaţii că aliaţii ar putea primi asistenţă din partea ruşilor, inclusiv instructori din compania militară privată Wagner”, a declarat acesta într-o postare pe reţelele sociale.