OPEC avertizează asupra costurilor reparării infrastructurii energetice din Orientul Mijlociu
Opt ţări care formează nucleul grupului de producători de petrol OPEC şi-au exprimat duminică îngrijorarea cu privire la atacurile Iranului asupra infrastructurii energetice, în contextul în care penuria de petrol persistă pe fondul războiului din Orientul Mijlociu.
„Restabilirea capacităţii depline a infrastructurii energetice avariate este atât costisitoare, cât şi de durată, afectând astfel disponibilitatea generală a ofertei”, au declarat aceste ţări într-un comunicat comun emis după o reuniune online.
Ele au subliniat, de asemenea, „importanţa critică a protejării rutelor maritime internaţionale pentru a asigura fluxul neîntrerupt de energie” — o referire la Strâmtoarea Ormuz, pe care Iranul a blocat-o în mod efectiv ca reacţie la atacurile SUA-Israel.
Grupul — format din Arabia Saudită, Rusia, Irak, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Kazahstan, Algeria şi Oman — a anunţat că va creşte producţia de petrol în luna mai cu 206.000 de barili pe zi.
Având în vedere blocada din Strâmtoarea Hormuz, prin care trece aproximativ 20% din comerţul global cu petrol, această măsura este mai degrabă simbolică decât practică, întrucât piaţa petrolului se confruntă cu o problemă de ofertă, nu cu un deficit de producţie, scrie dpa.
O mare parte din oferta disponibilă de petrol se îndreaptă în prezent către Asia, în special China, Japonia şi Coreea de Sud, potrivit lui Carsten Fritsch, analist la Commerzbank din Germania.
„Asia absoarbe în prezent totul ca un aspirator”, a spus acesta.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a îndemnat ţările care se confruntă cu penurie să se aprovizioneze cu petrol din Statele Unite. Cu toate acestea, impactul acestei măsuri asupra preţurilor globale rămâne incert, deoarece acestea sunt determinate de oferta globală, care a fost restricţionată din cauza războiului.
Potrivit datelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie din luna martie, ţările din regiunea Golfului şi-au redus producţia zilnică de petrol cu cel puţin 10 milioane de barili, adică aproape 10% din cererea globală, invocând capacitatea limitată de stocare pentru petrolul care nu poate tranzita Strâmtoarea Ormuz.
