Iranul oferă deschiderea Strâmtorii Ormuz doar dacă sancţiunile sunt ridicate, într-un plan de pace în 10 puncte
Iranul a prezentat luni o propunere în 10 puncte menită să pună capăt conflictului în curs cu Statele Unite şi Israelul.
Potrivit presei de stat iraniene, citate de New York Times (NYT), Pakistanul, acţionând ca principal intermediar, a transmis planul. Totuşi, analiştii spun că este puţin probabil că acesta să rezolve problemele-cheie înainte de termenul limită de marţi seara impus de preşedintele SUA, Donald Trump, pentru posibile noi atacuri.
Deşi textul integral al planului iranian nu a fost făcut public, acesta ar prevedea trecere sigură prin strâmtoare, ridicarea sancţiunilor, reconstrucţia infrastructurii avariate şi încetarea ostilităţilor regionale.
Doi oficiali iranieni de rang înalt, vorbind sub condiţia anonimatului, au dezvăluit că propunerea includea o garanţie că Iranul nu va mai fi atacat, încetarea loviturilor israeliene împotriva Hezbollah în Liban şi ridicarea tuturor sancţiunilor.
În schimb, Iranul ar ridica blocada de facto asupra Strâmtorii Ormuz şi ar impune o taxă de 2 milioane de dolari pentru fiecare navă care o tranzitează, sumă ce ar urma să fie împărţită cu Oman.
Partea Iranului ar fi folosită pentru reconstruirea infrastructurii distruse în atacurile anterioare, în locul solicitării unor despăgubiri directe.
Întrebat despre propunere, Trump a declarat luni că este „o propunere semnificativă. Este un pas semnificativ”, dar a adăugat: „Nu este suficient de bună. Dar este un pas foarte semnificativ.”
În ultimele săptămâni, preşedintele SUA a ameninţat că va viza infrastructura critică a Iranului, inclusiv poduri şi centrale electrice, dacă Teheranul nu deschide Strâmtoarea Ormuz până la termenul său limită de marţi, ora 20:00 EST.
Experţii juridici avertizează că atacarea infrastructurii civile ar putea fi considerată crimă de război conform dreptului internaţional.
Presa de stat iraniană a afirmat că propunerea „respinge un armistiţiu”, dar subliniază încheierea permanentă a războiului în condiţii aliniate intereselor Iranului.
Teheranul a invocat succese recente, inclusiv oprirea temporară a transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz şi doborârea unui avion de luptă american F-15E, ca dovezi ale poziţiei sale de forţă în negocieri.
Anterior, pe 24 martie, SUA au transmis Iranului un plan în 15 puncte prin intermediul Pakistanului, pe care Teheranul l-a respins drept „extrem de excesiv, neobişnuit şi ilogic”, potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baghaei.
Între timp, Trump le-a spus jurnaliştilor că SUA şi Israelul au realizat o „schimbare de regim” în Iran, adăugând: „Avem de-a face acum cu oameni diferiţi. Sunt mai inteligenţi. Mai ageri, cred, mai puţin radicali.”
În mod notabil, rapoarte ale serviciilor de informaţii americane indică faptul că Iranul este puţin probabil să redeschidă în curând Strâmtoarea Ormuz, a relatat Reuters, citând trei surse familiarizate cu situaţia.
Teheranul consideră controlul asupra acestei rute maritime drept principalul său instrument de presiune asupra SUA, urmărind să limiteze capacitatea, să menţină preţurile energiei ridicate şi să-l forţeze pe Trump să negocieze.
Evaluările sugerează că ceea ce a fost conceput ca o campanie militară pentru slăbirea forţelor Iranului evidenţiază acum influenţa regională a Teheranului prin ameninţarea unui punct maritim critic.
Analiştii avertizează că orice campanie terestră americană ar putea fi de durată şi costisitoare.
Ca răspuns la blocadă, Iranul a propus un sistem „plăteşti ca să treci” împreună cu Omanul, care ar obliga navele să obţină permise. Şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a respins planul, subliniind că dreptul internaţional garantează libera navigaţie fără taxe şi cerând acţiuni imediate pentru restabilirea acesteia.
Aproximativ o cincime din petrolul şi gazele lumii trec prin strâmtoare, menţinând pieţele energetice în stare de risc. În ciuda impasului, Trump a exprimat optimism pentru o soluţie militară, afirmând că, „cu puţin mai mult timp”, SUA ar putea redeschide strâmtoarea şi „ar face o avere”, numind-o „o adevărată mină de aur pentru lume.”
