Grecia va interzice accesul la reţelele sociale pentru copiii sub 15 ani începând din 2027 şi solicită intervenţia UE
Grecia va interzice accesul la reţelele sociale pentru copiii cu vârsta sub 15 ani începând cu 1 ianuarie 2027, a declarat miercuri prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis, invocând creşterea nivelului de anxietate, problemele de somn şi designul care creează dependenţă al platformelor online.
Un sondaj de opinie realizat de ALCO şi publicat în februarie a arătat că aproximativ 80% dintre cei chestionaţi au aprobat această interdicţie. Guvernul grec a interzis deja telefoanele mobile în şcoli şi a creat platforme de control parental pentru a limita timpul petrecut de adolescenţi în faţa ecranelor.
„Grecia va fi printre primele ţări care vor lua o astfel de iniţiativă”, a spus Mitsotakis într-un mesaj video, adăugând că a discutat cu părinţii înainte de a lua această decizie. „Sunt sigur, totuşi, că nu va fi ultima. Obiectivul nostru este să impulsionăm şi Uniunea Europeană în această direcţie.”
Australia a devenit prima ţară din lume care a interzis reţelele sociale pentru copiii sub 16 ani în decembrie, blocând accesul la platforme precum TikTok, YouTube al Alphabet şi Instagram şi Facebook ale Meta.
Meta, Snapchat şi TikTok au declarat că rămân de părere că interdicţia Australiei nu va proteja tinerii, dar s-au angajat să o respecte.
Grecia nu poate încă obliga aceste platforme de socializare să verifice vârsta utilizatorilor, dar recomandă ca platformele să utilizeze mecanismele pe care UE şi Grecia le-au stabilit deja, a declarat guvernul, îndemnând părinţii să susţină, de asemenea, acest efort.
Începând cu 1 ianuarie 2027, platformele vor trebui să poată restricţiona accesul utilizatorilor sau vor risca amenzi prevăzute în Legea UE privind serviciile digitale (DSA), care pot ajunge până la 6% din cifra de afaceri globală, a declarat ministrul guvernării digitale, Dimitris Papastergiou.
Parlamentul Greciei va legifera interdicţia la jumătatea anului 2026. Şi alte ţări înăspresc regulile privind reţelele sociale, Regatul Unit, Malaezia, Franţa, Danemarca şi Polonia luând în considerare o interdicţie sau fiind în proces de a o legifera.
Într-o scrisoare separată adresată preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Mitsotakis a solicitat o acţiune coordonată a Uniunii Europene, argumentând că măsurile naţionale singure nu ar fi suficiente pentru a proteja minorii de dependenţa de internet.
În scrisoare, el a propus stabilirea unei „majorităţi digitale” la nivelul UE la vârstă de 15 ani, impunând verificarea vârstei şi reverificarea periodică pentru toate platformele, precum şi instituirea unui cadru armonizat de aplicare şi sancţiuni, îndemnând blocul să pună în aplicare un sistem unificat până la sfârşitul anului 2026.
Ţările UE nu dispun de flexibilitatea Australiei în această privinţă, a declarat ministrul de stat Akis Skertsos în cadrul unei conferinţe de presă comune.
„Legislaţia naţională este legată şi influenţată în mare măsură de legislaţia UE”, a afirmat el. „Dacă nu vom avea un cadru legislativ al UE... legislaţia naţională, pe cont propriu, va fi ineficientă.”
