Berlinul solicită eliminarea principiului unanimităţii în cadrul UE în materie de politică externă

Ministrul german de Externe a lansat o critică dură la adresa procesului decizional bazat pe consens din cadrul Uniunii Europene, susţinând că regula unanimităţii a devenit un obstacol major în calea unei acţiuni internaţionale eficiente.

Johann Wadephul a insistat asupra faptului că Bruxelles-ul trebuie să-şi reformeze fără întârziere mecanismele de politică externă şi de securitate.

În cadrul unui interviu acordat Funke Media Group, ministrul german a indicat recentele tensiuni cu Ungaria privind ajutorul acordat Ucrainei cu sprijinul UE ca un exemplu clar al defectelor sistemului.

„Ar trebui să abolim principiul unanimităţii în politica externă şi de securitate a UE înainte de sfârşitul actualei perioade legislative”, a declarat Wadephul, adăugând că blocul trebuie să devină „cu adevărat matur” şi capabil să acţioneze decisiv. El şi-a exprimat sprijinul ferm pentru trecerea la votul cu majoritate calificată între cele 27 de state membre.

Prim-ministrul ungar Viktor Orban a blocat singur un pachet de împrumuturi de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, condiţionând aprobarea Budapestei de restabilirea tranzitului de petrol rusesc prin conductele Drujba.

În timp ce Ungaria acuză Kievul că a oprit în mod deliberat fluxul, Ucraina susţine că o lovitură rusească a cauzat întreruperea. Impasul a scos la iveală diviziuni profunde în cadrul UE, Germania fiind în fruntea apelurilor de a împiedica naţiunile individuale să ţină blocul ostatic din cauza unor interese naţionale înguste.

În cadrul sistemului de majoritate calificată propus de Wadephul, o decizie a UE ar necesita sprijinul a cel puţin 55% dintre statele membre, reprezentând 65% din populaţia blocului. „Toată experienţa pe care am acumulat-o în ultimele săptămâni cu ajutorul acordat Ucrainei şi sancţiunile împotriva Rusiei indică faptul că acest lucru este necesar”, a declarat ministrul german. El a susţinut că o astfel de schimbare ar permite UE să răspundă mai rapid la crize globale, de la conflicte militare la campanii de presiune economică.

În ciuda criticilor sale aspre la adresa veto-ului Budapestei, Wadephul a recunoscut că viitoarele alegeri generale din Ungaria, din 12 aprilie, rămân o chestiune pe care alegătorii maghiari trebuie să o decidă.

El a confirmat că Germania va colabora cu orice administraţie care va rezulta din urne. Orban, care conduce Ungaria din 2010, s-a ciocnit frecvent cu omologii săi din UE pe teme variind de la statul de drept la securitatea energetică, ceea ce l-a transformat într-o figură centrală în dezbaterea mai largă privind reforma UE.